Bunatatea Profetului Muhammad

Bunătatea Profetului Muhammad

’’În aceasta este un mesaj pentru un neam [de oameni] care adoră! Şi Noi nu te-am trimis decît ca o îndurare pentru lumi.” [Quran: 21:106-107]

Faţă de copii
Profetului îi plăceau mult copiii şi obişnuia să se joace cu ei cînd se afla în compania lor. Se distra cu copiii întorşi din Abyssinia şi încerca să vorbească în abyssiniană cu ei. îi plimba pe copii cu cămila sa cînd se întorcea din călătorii. [Al-Bukhaari]
Profetul îi lua pe copii în braţe, se juca cu ei şi îi săruta. Un companion, amintindu-şi de copilăria sa, a zis: ’’Cînd eram copil, obişnuiam să culeg curmale, aruncînd pietre în palmieri. Cineva m-a dus la Profet care m-a sfătuit să culeg curmalele de pe pămînt şi să nu le lovesc pe cele din copac cu pietre. După care m-a mîngîiat şi m-a binecuvîntat." [Abu Daawood]
Cînd auzea un copil plîngînd, el se aşeza alături de el sau ea şi îl asculta ce îl doare
El simţea durerea unei mame pentru copilul ei mai mult decît mama însăşi. Odată a spus : “Mă ridic în rugăciune cu întenţia de a o prelungi. Totuşi, cînd aud plînsetul unui copil, scurtez rugăciunea, simţind grija pe care mama o poartă pentru copilul său.” [Al-Bukhaari]
Odată, îşi îmbrăţişa nepoţii săi dragi, Hasan şi Husayn, cînd Aqrah bin Haabis îi spuse, ‘Am zece copii şi nu am sărutat pe niciunul din ei’ Mesagerul lui Allah răspunse: “Acel care nu are milă de alţii, nu va fi miluit’’ [Al-Bukhaari and Muslim]
Conform altei versiuni, el a zis: “Ce pot face pentru tine dacă Allah te-a privat de sentimentul milei?” [At-Tirmithi]

Faţă de cei săraci

Profetul a încurajat musulmanii să îi trateze pe cei săraci cu blîndeţe şi să îi ajute oferindu-le pomană, dania, şi prin alte mijloace. El a zis: "Nu este un musulman perfect acela care manîncă din plin şi îl lasă pe vecinul său să îndure foame."

El a întrebat: "îl iubeşti pe Creatorul tău? Atunci iubeşteţi mai întîi aproapele."
Monopolul este ilegal în Islam şi el propovăduia: "Îi este foarte greu acelui încarcat cu bogăţii să urmeze calea ce duce spre fericire."
El nu a interzis şi nici nu a descurajat strîngerea averii, dar a insistat ca aceasta să fie făcută în mod legal, prin mijloace oneste şi ca o partea din aceasta să fie oferită săracilor. El şi-a sfătuit predecesorii: "Achitaţi-vă cu muncitorii înainte ca acestora să li se usuce sudoarea pe frunte."
El nu a încurajat pe nimeni să se milogească şi a zis: "Allah este milostiv cu acei care cîştigă pentru trai prin munca proprie şi dacă cineva cerşeşte pentru a se îmbogăţi, Allah îl face să devină mai mic şi oricărui om care are mîncare pentru o zi, îi este interzis să cerşească."Soţiei sale El a zis: "O 'Aa'ishah, iubeşte săracii şi lasă-i să vină la tine şi Allah te va apropia de El." [Al-Bukhaari]
Unul sau două exemple a Profetului în ceea ce îi priveşte pe săraci, pot fi date aici. Un bărbat din Madeenah, Ibaad Ibn Sharjil, murea de foame. El intră intr-o livada şi strînse ceva fructe. Stăpînul livezii l-a bătut bine şi l-a dezbrăcat de haine. Omul sărac s-a dus la Profet care l-a ocărit pe stapîn astfel: "Acest om a fost ignorant, a trebuit să-l faci să înţeleagă asta; acest om a fost înfometat, tu a trebuit să îl hrăneşti."
Hainele i-au fost înapoiate şi, în plus, i s-au dat ceva grîne. [Abu Daawood]Un datornic, Jaabir Ibn Abdullaah era hărţuit de creditorul său aşa cum nu putea să îşi achite datoria, din cauza recoltei proaste. Profetul s-a dus împreună cu Jaabir la casa creditorului şi l-a rugat să îi dea mai mult timp la dispoziţie, însă creditorul nu s-a lăsat învoit. Atunci, Profetul s-a dus să vadă oaza şi văzînd că recolta era întradevăr săracă, iaraşi s-a întors la creditor, dar nu avu un alt răspuns. După ceva timp, s-a dus a treia oară la creditor dar acesta se dovedi de piatră. Profetul(pb)s-a întors din nou la livadă şi l-a rugat pe Jaabir să culeagă curmalele. Aşa cum Allah era cu ei, recolta nu doar că acoperi datoriile , ci mai şi rămăsese

Dragostea lui faţă de săraci era atît de mare încît el obişnuia să se roage: "O Allah, ţine-mă sărac în viaţă şi în moarte , şi înălţează-mă la înviere printre cei ce sunt săraci (An-Nasa’i).


Faţă de credincioşi


Compasiunea Mesagerului faţă de credincioşi atingea cel mai înalt grad. Quran-ul descrie compasiunea Profetului în versetul următor: “A venit la voi un Trimis chiar dintre voi, căruia îi sunt grele necazurile ce vă lovesc, care este plin de grijă pentru voi, iar cu dreptcredincioşii este El Iertator şi Îndurător.” [Quran: 9:128]

Odată, Sa‘d bin ‘Ubaadah se îmbolnăvi, şi Mesagerul lui Allah îl vizită la casa lui.Vazîndu-şi companionul credincios într-o stare deplorabilă, i-au dat lacrimile. Apoi, a spus: “Allah nu pedepseşte pentru lacrimi, nici pentru supărare, ci pedepseşte pentru aceasta."- şi arătă spre limbă. [Al-Bukhaari]

Faţă de inamici

Printre prizonierii săi luaţi în captivitate în urma bătăliei de la Badr se numărau şi cei mai înverşunaţi inamici. Necătînd la aceasta, el s-a asigurat ca ei să fie trataţi cît mai bine. Printre ei se afla şi Suhayl bin 'Amr, un turnător înflăcărat ce l-a denunţat pe Profet . Umar , unul din cei mai apropiaţi companioni ai Profetului, i-a sugerat să i se scoată acestuia doi dinţi din partea de jos , astfel încît să nu mai poată fi atît de josnic în cuvîntările sale. Profetul ăspunse: “Dacă aş face acest lucru, Allah mă va desfigura în Ziua Judecăţii, necătînd la faptul că sunt mesagerul Lui.’’
În Makkah, oamenii săi îi provocau fel de fel de necazuri, chiar l-au forţat să emigreze la Madeenah, după care au purtat un război cu el timp de cinci ani.Totuşi, cînd el a cucerit Makkah fără vărsări de sînge, în anul douăzeci şi unu al profeţiei sale, el i-a întrebat pe necredincioşii mekani: “Cum vă aşteptaţi să mă port cu voi?” Ei au răspuns cu toţii:"Eşti un nobil, copilul unui nobil." El i-a anunţat cele decise:“Sînteţi liberi! Nu vă reproşez nimic; Dumnezeu să vă ierte.”

Faţă de femei

Profetul Muhammad era deasemenea foarte bun şi afectuos cu femeile. Femeia era foarte prost tratată în acele timpuri. Nobilul Profet (pb) le-a oferit onoare şi demnitate la egalitate cu bărbaţii. 'Umar a spus: "Nu dădeam multă atenţie femeii, cît timp am stat la Makkah, însă, au fost tratate mai bine la Madeenah. Mesagerul lui Allah a stabilit drepturile femeii prin vorbele şi poruncile sale, îmbunătăţindu-le poziţia şi statutul."

Faţă de sclavi


Profetul mereu i-a tratat cu bunătate şi generozitate pe sclavii, servitorii şi muncitorii angajaţi în munci manuale. Jaabir a relatat că Mesagerul lui Allah a spus: "Hrăniţi-i cu mîncarea pe care o mîncaţi şi voi, îmbrăcaţi-i cu acelaşi fel de haine pe care le purtaţi, şi nu creaţi necazuri creaturilor lui Allah. Profetul a mai spus: " Acei pe care Allah i-a facut sa fie dependenţi de voi, sunt fraţii, servitorii şi tovarăşii voştri.


Oricare din voi a cărui frate a fost făcut să-i fie servitor, trebuie să îl hrănească cu aceeaşi hrană cu care se hrăneşte şi el, să îl îmbrace cu aceleaşi haine pe care le poatră şi el ; nu îi porunceşte sa facă ceea ce nu poate şi dacă este necesar să fie făcut acel lucru , stăpînul trebuie să îl ajute.’’
Faţă de animale
Profetul nu doar propovăduia lumii ca aceasta să arate bunătate unii faţă de alţii ci şi tuturor vietăţilor.El a interzis practica tăierii cozilor şi coamelor cailor, a înfierării animalelor pe porţiuni moi şi a înşeuării cailor făra rost. [Muslim]
Dacă vedea vreun animal suprasolicitat sau subnutritm îl mustra pe proprietar, spunînd
: "Ai frică de Allah în felul în care te comporţi cu animalele.’’ [Abu Daawood]
Un companion a venit la el cu puii unei păsări, zicînd că pasărea mamă se tot agita în aerm deasupra lor. El a fost condus de către Profet , în acelaşi tufiş de unde au fost luaţi, pentru a pune puii la loc. [Abu Daawood]

Odată, în timpul unei călătorii, cineva a luat ouăle din cuibul unei păsări. Ciripitul şi bătaia disperată a aripilor păsării au atras atenţia Profetului ( pacea fie asupra lui), care a cerut bărbatului să pună ouăle la loc .[Al-Bukhaari]
Deasemenea, în tmp ce armata sa înainta spre Makkah, pentru a o cuceri, au dat peste căţea care avea pui. Profetul,nu doar că dădu ordine să nu fie deranjaţi, ci a şi însărcinat un om să se asigure de aceasta.Profetul le-a interzis companionilor să ţină creaturile lipsite de raţiune înfometate sau însetate, să le deranjeze sau să le suprasolicite. Profetul spunea că bunătatea faţă de animale îl face pe om să se apropie mai mult de Allah. Abu Hurayrah l-a auzit pe Profet povestind: "Un călător însetat zări un puţ în calea sa. El coborî în puţ şi după ce ieşi din el, văzu un cîine lingînd noroi din cauza setei. Omul înţelese că animalul era la fel de însetat ca şi el şi coborî din nou în fîntînă, îşi umlu şoseta din piele cu apă şi ieşi afară, ţinîndu-şi şoseta cu dinţii.

Astfel, el potoli setea cîinelui. Allah fu mulţumit de fapta sa bună şi îi iertă păcatele.’’ Companionii au întrebat: "O, Mesager al lui Allah, sunt oare animalele şi ele recompensate pentru faptele sale?" Profetul răspunse: " Orice creatură ce are inimă va fi recompensată."
'Abdullaah bin 'Umar a relatat că Profetul a spus: "O femeie a ajuns în iad doar pentru că şi-a privat pisica de apa şi mîncare ,refuzînd să o elibereze, astfel încit aceasta sa-şi poată potoli foamea ,mîncînd viermi şi insecte.’’
El a zis: "Într-adevăr, pentru fiecare act de bunătate faţă de animale, nu există o altă răsplată decît cea cerească."